|
Cererile depuse la Curtea Europeana a Drepturilor Omului |
TABEL ANEXE CEREREA Nr. 9 Anexa1 Anexa2 Anexa3 Anexa4 Anexa5 Anexa6 Anexa7 Anexa8 Anexa9 Anexa10 Anexa11 Anexa12 Anexa13 Anexa14 Anexa15 Anexa16 Anexa17 Anexa18 Anexa19 Anexa20 Anexa21 Anexa22 Anexa23 Anexa24 Anexa25 Anexa26 Anexa27 Anexa28 Anexa29 Anexa30 Anexa31 Anexa32 Anexa33 Anexa34 Anexa35 Anexa36 Anexa37 Anexa38 Anexa39 Anexa40 Anexa41 Anexa42 Anexa43 |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Inapoi la Curtea de Apel Constanta CEREREA 1
|
Catre: Curtea Eeuropeana a Drepturilor Omului
Cererea nr. 9 F-67075 Strasbourg Dosar nr. 36684/2003 CEDEX Franta
Dovedirea ilegalitatii si netemeiniciei sentintei nr. 29/CEA/2002 Subsemnatul Ali Ibraim, fiul lui Ibram si Razie, nascut la 31.07.1965 în judetul Constanta – România, cu domiciliul în localitatea Cumpana, jud.Constanta, tata a doi copii minori, fara antecedente penale, urmare a referintei nr.36684/2003, va supun atentiei probe în sustinerea cauzei, în anexele alaturate si concluziile aferente de mai jos : Domnule Presedinte, Urmarea deciziei nr.187/P/2002, Parchetul de pe Lânga Tribunalul Constanta „ a efectuat o parte din cercetari” si astfel pentru prima data dupa 5 ani de insistente, au fost audiati doar doi dintre martorii propusi de mine, respectiv Dinescu Nicolae si Lusciuc Dorina – vezi declaratiile acestora, atasate la anexele 36 si 37, cererea nr.2 – în care am concluzionat depozitiile acestor martori, motiv pentru care nu mai revin pentru a le concluziona. Apoi procurorii au chemat la Parchet martorii Memet Safet si Ali F. Razie si fara sa le asigure interpret, sub amenintare, au constrâns martorii pentru a semna declaratiile pe care le atasez la anexele 1 si 2. Va rog sa comparati declaratiile martorilor de la anexele 5 si 6, cererea nr. 8, cu cele doua declaratii de la anexele 1 si 2 , alaturate prezentei cereri si veti constata diferenta colosala dintre prima declaratie a martorei Memet Safet, din 21.06.2002, pe care martora a dat-o fara sa fie constrânsa si declaratia de la anexa 1, din 04.09.2002, pe care a dat-o sub amenintarea procurorului. Repet ca acesta a fost scopul Curtii de Apel Constanta, pentru care a înaintat dosarul la Parchetul de pe lânga Tribunalul Constanta si anume, de a lua declaratii de la martori, prin amenintarea si constrângerea acestora. Analizând toate cererile subsemnatului, veti constata ca eu am solicitat, ori de câte ori am facut referire la martori, sa fiu confruntat cu acestia, însa niciodata acest lucru nu s-a întâmplat. Alaturat, atasez o scrisoare pe care am primit-o la penitenciar – vezi anexa 3 – în care sora mea face referire la procedura de amenintare si constrângerea martorilor în timpul audierilor , de catre procurorul anchetator. Iata ce mi-a scris sora mea în acest sens: „ am zis în lipsa ta sa nu vorbeasca, dar procurorul a facut în asa fel sa vorbeasca, a zic ca o ajuta. Cumnatul tau s-a suparat pe procurorul si a iesit afara, nu a vrut sa semneze, dar (procurorul) a zis ca nu-i da buletinul mamei daca nu semneaza declaratia . Cumnatul s-a certat cu ei si cu martora Memet Safet, cumnatul îi spunea sa nu vorbeasca, iar Memet Safet vorbea si nu stia nimic, era si bolnava, ea tremura toata si îi parea rau ca a dat declaratia aia atunci, nu recunostea nici semnatura, zice ca nu a dat nici o declaratie”. Analizând cele citate mai sus, veti constata ca, eu am dorit ca acesti martori sa fie audiati într-o sedinta publica în fata instantei , pentru ca eram constient ca în cele din urma vor fi obligati sa declare doar ce doresc procurorii si în potriva adevarului, ceea ce s-a si întâmplat de fapt, atât cu privire la martorii Dinescu Nicolae, Lusciuc Dorina cât si la Memet Safet si Ali F. Razie – nici unul din cei patru martori nu a fost audiat într-o sedinta publica în fata instantei. Precizez ca cercetarile efectuate de Parchetul de pe lânga Tribunalul Constanta, în urma deciziei nr.187/2002, nu mi-au fost prezentate înainte de a înainta cauza la organul de judecata . Astfel ca, instanta (Tribunalul Constanta) a preluat cauza si a stabilit primul termen (dosar nr.94/CEA/2002) la 18.12.2002 – vezi încheierea de sedinta atasata alaturat la anexa 4 . Înca din primul termen, am recuzat toti magistratii din raza de activitate a Curtii de Apel Constanta si nu a magistratilor Tribunalului Constanta, iar ca temei am folosit art.79 din Legea nr.92/1992 si nu a art.46-51 Cod procedura penala. Faptul ca am formulat cererea de recuzare în temeiul art.79 din Legea nr.92/1992, rezulta din precizarea mea: ca cererea de recuzare anterioara a fost trimisa, în mod inadmisibil, spre solutionare Parchetului de pe lânga Curtea Suprema de Justitie. Împotriva vointei mele, având cuvântul aparatorul meu din oficiu, solicita: „sa se ia act de cererea de recuzare si trimiterea la Curtea de Apel Constanta” si nici de cum la Ministrul Justitiei, asa cum mi-am exprimat vointa . Doresc sa scot în relief ca, aparatorul meu nu mi-a pledat interesele, ci a facut front comun cu instanta de judecata. În aceste conditii, cererea de recuzare a fost solutionata în mod ilegal, pe cale erarhica , prin sentinta definitiva nr.778/2003, pronuntata de Curtea Suprema de Justitie-pe care o atasez alaturat la anexa 5 . Analizând aceasta sentinta, veti constata ca instanta nu face referire directa la temeiul cererii de recuzare invocat de mine, respectiv la art.79 din Legea nr.92/1992, însa acest temei se subîntelege din cele mentionate de instanta si anume: „recurentul a depus în memoriu si a cerut scoaterea cauzei de pe rol si trimiterea sa la Ministerul Justitiei, pentru solutionare”. Rog sa retineti ca în dispozitiile art.46-51 Cod procedura penala, nu se regaseste aspectul solicitat de mine, la care am facut referire mai sus, acest aspect se regaseste doar în textul art.79 din Legea nr.92/1992. Astfel ca instanta, ignorând temeiul cererii de recuzare invocat de mine , stabileste temeiul convenabil instantei, respectiv art.46-51 Cod procedura penala si în aceste conditii respinge cererea de recuzare formulata de mine ca „inadmisibil” , decizie (nr.778/2003) pentru care semneaza urmatorii:
Cu adresa de înaintare nr.1627/03.02.2004, atasata alaturat la anexa 6 , dovedesc ca am atacat decizia nr.778/2003 cu recurs în anulare – vezi cererea de recurs în anulare, atasata alaturat la anexa 7 , cerere carenu a fost respinsa , fapt ce mi-a foost comunicat prin adresa nr.10379/1815/2004 emis de Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie - atasat alaturat la anexa 7¹. Întrucât instanta suprema a dispus transferul meu la Bucuresti, în vederea judecarii cererii de recurs- data judecarii cauzei: 14.02.2003, la termenul din 29.01.2003 nu am fost prezentat în instanta la Tribunalul Constanta – vezi încheierea atasata alaturat la anexa 8 . Cu toate acestea, instanta a retinut ca am participat la sedinta (…!), ocazie cu care a constatat doar lipsa dosarului de fond , însa nu si absenta inculpatului (!...) , motiv pentru a dispune amânarea cauzei. Însa, daca veti arunca o privire la pagina 1, partea de jos a încheierii, veti constata ca instanta a dispus transferul meu de la Penitenciarul Bucuresti pentru a fi prezent la termenul urmator. Iata o dovada clara ca eu la termenul din 29.01.2003 nu am participat la sedinta, întrucât eu ma aflam la Penitenciarul Bucuresti, în acest sens probabil ca instanta a constatat holograma mea la termenul amintit mai sus . La anexa 9 , asez alaturat încheierea din 26.02.2003 – instanta în noul termen, motiveazâ lipsa dosarului si a revizuientului, care nu fusese transferat de la Bucuresti. Totodata instanta înainteaza o adresa la Curtea Suprema de Justitie, prin care solicita dosarul cauzei – vezi adresa atasata alaturat la anexa 10 . În cele din urma, instanta reuseste transferul meu si astfel sunt prezentat la termenul din 26.03.2003 – vezi încheierea atasata alaturat la anexa 11 , însa instanta constata lipsa dosarului de fond. De asemenea, instanta precizeaza ca recurentul depune o noua cerere de recuzare, pe care o atasez alaturat la anexa 12 – cerere la care nu am primit rezolutie nici în prezent din partea Ministrului Justitiei , cu toate ca cererea a fost depusa la Registratura Generala a Ministerului si înregistrata la nr.14347/I/24.02.2003. La urmatorul termen, din 09.04.2003 – vezi încheierea atasata alaturat la anexa 13 , instanta motiveaza ca sentinta 778/14.02.2003 nu a fost redactata de Curtea Suprema de Justitie , aspect ce contravine dispozitiilor art.310 alin.2, raportat la art.360 Cod procedura penala, însa instanta nu constata aceasta ilegalitate. Având cuvântul, am solicitat instantei ca înainte de judecata, la toate termenele sa mi se dea voie sa-mi studiez dosarul, dupa care am solicitat copii xerox, motivând ca timpul acordat studierii dosarului este insuficient. Totodata am solicitat sa fie învederat penitenciarul, care sa-mi permita sa vin în instanta cu note scrise cu privire la dosarul de fata , aratând ca penitenciarul obstructioneaza actul de justitie, respectiv dreptul la aparare. În acest sens, instanta dispune verificari la Penitenciarul Poarta Alba si acorda un nou termen. La anexa 14 , atasez alaturat încheierea de sentinta din 23.04.2003, care dovedeste felul cum au fost efectuate verificari la Penitenciarul Poarta Alba (…!). Având cuvântul, am învederat instanta, ca desi am obtinut toate aprobarile de la conducerea penitenciarului pentru a aduce acte la instanta, pentru a le depune la dosarul cauzei; reprezentantul escortei nu m-a lasat sa aduc aceste acte pentru a le depune la dosar. Întrucât si la acest termen, dosarul cauzei înca nu sosise de la Bucuresti, instanta acorda un nou termen si dispune verificari la Penitenciarul Poarta Alba, pentru a constata daca mi-a fost sau nu permis sa vin cu acte la instanta. La urmatorul termen – vezi încheierea din 21.05.2003 atasata alaturat la anexa 15 , dosarul cauzei ajunge în cele din urma la Constanta, iar instanta îmi permite sa-l studiez împreuna cu noul avocat din oficiu, ocazie cu care constat din nou lipsa plângerii din 28.04.1997, depusa de mine la organul de cercetare-Politia Cumpana. Dupa studierea dosarului, timp de aproximativ 30 minute cât mi s-a permis , încep dezbaterile procesuale. Având cuvântul, solicit instantei copierea dosarului de urmarire penala si a dosarului de fond, cu toate caile de atac, copii pentru care doresc ca, taxa de timbru sa fie suportata din fondurile Ministerului Justitiei. În acest sens, depun si o cerere la dosar – vezi cererea autentificata cu numarul de legalizare 1304/19.05.2003, atasata alaturat la anexa 16 . Urmarea solicitarii copierii dosarului, instanta transforma sedinta de judecata, într-o sedinta de licitatie , ocazie cu care, instanta îmi calculeaza contravaloarea copiilor solicitate de mine, din propriul meu dosar, fiindu-mi necesare pentru a-mi pregati apararea în concret cu ilegalitatile organelor judiciare,savârsite la instrumentarea si judecarea cauzei. În aceste conditii, instanta stabileste pret pe dosarul meu, la care instanta a avut acces nelimitata si neconditionat, în timp ce eu, care suport consecintele legale, nu am acest privilegiu, ba mai mult sunt obligat sa-l cumpar, cu toate ca am solicitata instantei sa-mi permita sa scannez dosarul, motivând ca de 6 ani nu am nici un venit pentru a achita contravaloarea (taxei impuse de instanta) copierii dosarului. De asemenea, solicit instantei sa sesizeze Parchetul Militar cu privire la abuzurile din Penitenciarul Poarta Alba, motivând ca nu sunt tratat ca om. Instanta respinge aceasta solicitare, cu toate ca era obligata sa ia act si sa sesizeze, întrucât lezeaza interesele de drept a cetatenilor, cu atât mai mult ca în speta era vorba de obstructionarea actului de justitie, prin îngradirea dreptului la aparare. Asa cum pot dovedi cu încheierea anterioara, instanta a fost învederata desprepe setul de acte retinut de reprezentantul escortei, motiv pentru care acest set de acte nu au fost depuse la dosar la termenul anterior (21.05.2003). Între timp, apelând la subterfugii, am reusit sa scot aceste acte din penitenciar, acte care au ajuns în cele din urma la familia mea. Acest set de acte au fost înaintate instantei si depuse la dosar, la termenul la acest termen (din 21.05.2003), la care a facut referire reprezentantul Parchetului ca: „revizuientul sa precizeze ce reprezinta setul de acte depus la acest termen de membrii familiei revizuientului” . Având cuvântul, am aratat ca, actele depuse sunt acte în sustinerea cererii de revizuire, iar fata de abuzurile din penitenciar am formulat mai multe cereri. Aparatorul meu, în loc sa-mi sustina cauza, apara interesele ilegale de grup ale organelor judiciare, precizând ca cererile de revizuire trebuiesc dovedite cu hotarâri judecatoresti definitive, ceea ce în cazul de fata nu exista. Arat ca, organele judiciare, potrivit legii, sunt obligate sa aiba rol activ, iar ca urmare a cercetarilor solicitate de mine se putea dovedi nevinovatia mea, însa nimeni nu a tinut cont de aceste obligatii pe care organele judiciare le-au ignorat cu nonsalanta. Având cuvântul, procurorul face referire la martorii audiati, însa despre procedura de audiere am facut referire la începutul acestei cereri si nu mai revin acestui aspect incalificabil. De asemenea, procurorul precizeaza cu nonsalanta ca: „inculpatul, la fond si în toate caile de atac, a solicitat redozarea pedepsei” . Va rog sa analizati si sa constatati daca eu am solicitat redozarea pedepselor. Într-o alta ordine de idei, cum puteam cere redozarea pedepsei la judecarea fondului, în conditiile în care pedepsele se stabilesc în ultima faza si în lipsa inculpatului? Având ultimul cuvânt, am învederat instanta despre procedura ilegala a procurorului, cu privire la audierea martorului Ali F. Razie, însa instanta a retinut doar faptul ca martorului nu i s-a asigurat interpret în timpul audierilor, însa tot nu a dispus audierea acesteia în instanta cu asigurarea unui interpret asa cum prevede legea . În cele ce urmeaza voi face o scurta trecere în revista a cererilor depuse în acest termen, despre care doresc sa adaug ca, pentru a fi luate în consideratie, le-am legalizat la notariat, însa nici în aceste conditii instanta nu s-a pronuntat asupra lor, cu toate ca potrivit legii, instanta era obligata sa se pronunte asupra cererilor administrate în cauza, atasate în ordine la urmatoarele anexe: Anexa 17 , cererea legalizata nr.1302/19.05.2003 – adresata Ministrului Justitiei, ce are ca obiect delegarea unui complet pentru judecarea cauzei (temei: art.79 din Legea nr.92/1992). Anexa 18, cererea legalizata nr.1303/19.05.2003 – adresata Directiei pentru Relatii cu Ministerul Public si de Prevenirea Criminalitatii si Coruptiei – Ministerul Justitiei, ce are ca obiect nemultumirile mele privind modul de repartizare a plângerilor mele spre „competenta solutionare”. Anexa 19, cererea legalizata 1305/19.05.2003, adresata instantei, ce are ca obiect o plângere împotriva procurorului, care a audiat martora Ali F. Razie în conditiile impuse de lege. Anexa 20, cererea legalizata nr.1306/19.05.2003, adresata Consiliului Superior al Magistraturii, ce are ca obiect plângeri împotriva judecatorilor si procurorilor, care au instrumentat, judecat, condamnat si sustinut condamnarea ilegala a subsemnatului. Anexa 21, cererea legalizata nr.1307/19.05.2003, adresata comandantului Penitenciarului Poarta Alba, ce are ca obiect o plângere împotriva sefului de escorta, care la 23.04.2003 mi-a oprit setul de acte, împiedicându-ma sa le depun la dosarul cauzei, astfel a obstructionat actul de justitie si dreptul meu la aparare. Anexa 22, cererea legalizata nr.1308/19.05.2003, adresata instantei, ce are ca obiect evaluarea temeiniciei probelor utilizate în acuzarea mea. Anexa 23, cererea legalizata nr.1309/19.05.2003, adresata instantei, ce are ca obiect reaudierea victimei, în care am aratat „procedura” de audiere a victimei când pentru prima si ultima data a fost prezentata în instanta cu mandatul de aducere, ocazie cu care, instanta a dispus evacuarea publicului asistent din sala. Anexa 24, cererea legalizata nr.1310/19.05.2003, adresata instantei, care are ca obiect lipsa de temeinicie a infractiunii de vatamare corporala, atât cu privire la savârsirea acesteia de catre subsemnatul, cât si cu privire la gresita încadrare judiciara, pentru care am fost condamnat de doua ori . Anexa 25, cererea legalizata nr.1311/19.05.2003, adresata instantei, ce are ca obiect extinderea cercetarilor cu privire la partea vatamata Ali Ghiulsen, în vederea stabilirii daca este sau nu contaminata cu sifilis. Anexa 26, cererea legalizata nr.1312/19.05.2003, adresata instantei, ce are ca obiect sanctionarea cu amenda judiciara a celor ce se fac vinovati de întârzierea redactarii hotarârii nr.778/2003 si întârzierea înaintarii dosarului de la Bucuresti la Constanta. Anexa 27, cererea legalizata nr.1313/19.05.2003, adresata instantei, ce are ca obiect disjungerea cauzei/infractiunii. Anexa 28, cererea legalizata nr.1314/19.05.2003, adresata instantei, ce are ca obiect recuzarea procurorului. Anexa 29, cererea legalizata nr.1315/19.05.2003, care se compune din doua cereri adresate instantei, ce au ca obiect sesizarea Parchetului Militar Constanta, a Corpului de Inspectie a Penitenciarelor, Ministrului Justitiei si Organizatiilor pentru Apararea Drepturilor Omului, pentru delictele comise de cadrele Penitenciarului Poarta Alba. În cea de-a doua cerere îmi exprimam nemultumirea pentru sesizarea anterioara privind delictele cadrelor Penitenciarului Poarta Alba, sesizare la care nu s-a dat curs. Anexa 30, cererea legalizata nr.1316/19.05.2003, adresata Presedintelui României, ce are ca obiect medierea conflictului de interese dintre mine si justitie, si o plângere sumara împotriva organelor judiciare. Anexa 31, cererea legalizata nr.1317/19.05.2003, adresata instantei, ce are ca obiect nesinceritatea partii vatamate Ali Ghiulsen, ce rezulta din declaratiile sale, care sunt contradictorii. Anexa 32, cererea legalizata nr.1318/19.05.2003, adresata instantei, ce are ca obiect analizarea motivelor ce au stau la baza respingerii cererii de întrerupere a executarii pedepsei, prin ordonanta nr.1251/II/2002, emisa de Parchetul de pe lânga Tribunalul Constanta. Anexa 33, cererea legalizata nr.1319/19.05.2003, adresata instantei, ce are ca obiect suspendarea executarii pedepsei, în baza art.404 Cod procedura penala, si supunerea mea la testele de specialitate pentru a-mi dovedi sinceritatea. Anexa 34, cererea legalizata nr.1320/19.05.2003, adresata instantei, ce are ca obiect lipsa de temeinicie a probelor retinute în acuzarea mea, irelevanta declaratiilor martorilor la solutionarea cauzei. Anexa 35, cererea legalizata nr.1321/19.05.2003, adresata instantei, ce are ca obiect verificarea legalitatii mandatului de arest preventiv nr.258/1997 si temeinicia retinerii mele în perioada 15.11.1997 – 06.04.2000, precum si o cerere de extindere a cercetarilor împotriva celor ce au dispus de libertatea mea în mod ilegal. Anexa 36, cererea legalizata nr.1322/19.05.2003, adresata instantei, ce are ca obiect verificarea temeiniciei leziunilor, gravitatea acestora si cele 25 zile de îngrijiri medicale prescrise în certificatul nr.386/LR/1997 si extinderea cercetarilor penale împotriva medicului legist, care a eliberat certificatul amintit mai sus. Anexa 37, cererea legalizata nr.1323/19.05.2003, adresata instantei, ce are ca obiect efectuarea expertizei partii vatamate Ali Ghiulsen, pentru a se constata daca aceasta a suferit leziunile prescrise în certificatul nr.386/LR/1997 si dovedirea celor 25 zile de îngrijiri medicale, despre care organele judiciare au retinut ca victima le-ar fi primit. Anexa 38, cererea legalizata nr.1324/19.05.2003, adresata instantei, ce are ca obiect extinderea cercetarilor penale, pentru stabilirea moralitatii, credibilitatii si pozitiei sociale a partii vatamate Ali Ghiulsen. Anexa 39, cererea legalizata nr.1325/19.05.2003, adresata instantei, ce are ca obiect extinderea cercetarilor penale, cu privire la martorul (proxenetul partii vatamate) Nedelcu Adrian. Anexa 40, cererea legalizata nr.1326/19.05.2003, adresata instantei, ce are ca obiect nerespectarea drepturilor fundamentale, prevazute de Constitutia României. Anexa 41, cererea legalizata nr.1327/19.05.2003, adresata instantei, ce are ca obiect efectuarea testului poligraf a partii vatamate si a martorilor audiati în cauza. Asa cum puteti constata toate cererile atasate alaturat la anexele 16 – 41 au fost depuse la dosar la termenul din 21.05.2003, timp suficient ca aceste cereri sa fie analizate pâna la urmatorul termen (8 zile), însa voi concluziona ce s-a întâmplat la urmatorul termen din 29.05.2003. La anexa 42, alaturat atasez sentinta nr.29/CEA/25.05.2003, pe care o voi concluziona în cele ce urmeaza: Pagina 1Instanta, având nevoie de timp pentru a delibera amâna pronuntarea de la 28.05.2003, la data de 29.05.2003 si pronunta sentinta. Face o trecere în revista a dosarelor de revizuire si de condamnare la pedeapsa aplicata si la încadrarile juridice. Face referire la Instanta de Apel, precizând ca prin decizia nr.255/1999 a fost admis apelul, ocazie cu care s-a redus pedeapsa de la 8 la 5 ani de închisoare pentru infractiunea de lipsire de libertate. Pagina 2 În continuare, face referire ca decizia instantei de apel a fost atacata cu recurs si a fost respinsa prin decizia nr.1497/2000. Instanta retine ca revizuientul pledeaza nevinovat si solicita administrarea probei testimoniale cu martorii Dinescu Nicolae si familia Bari si de asemenea sa fie supus testului poligraf. Se retine ca prin sentinta nr.9/CEA/2000, s-a respins ca nefondata cererea de revizuire, însa ce a fost atacata cu apel, instanta care prin decizia nr.187/P/2002 a admis apelul si a înaintat cauza pentru efectuarea cercetarilor. Aceste „cercetari” au fost „efectuate” de catre Parchetul de pe lânga tribunalul Constanta si s-a procedat la audierea martorilor Dinescu Nicolae, Lusciuc Dorina, Mustaciosu Nicolae (acest martor nu a fost audiat ), Memet Safet si Ali F. Razie. Cu privire la testul poligraf, s-a apreciat ca utilizarea acestei probe extrajudiciare, dupa o trecere a unei perioade de 5 ani (timp în care am sustinut sa fiu supus testului) de la comiterea faptei nu se mai impune. Parchetul, solicita respingerea cererii, motivând ca nu se încadreaza în sfera cazului expres, prevazut în art.394 Cod procedura penala, însa se omite ca Parchetul era obligat sa efectueze cercetarile solicitate de mine, pentru dovedirea cazurilor de revizuire. Din lucrarile dosarului, instanta retine: Pagina 3 Ca am fost condamnat de instanta de fond la 10 ani, retinând în sarcina mea ca la 27.04.1997, prin amenintare cu cutitul si prin lovituri am obligat victima sa întretina relatii sexuale cu mine, ocazie cu care i-am aplicat o singura lovitura cu cutitul, însa care i-a provocat victimei leziuni (probabil o fi fost un cutit tip furca, adica cu 4 lame) , care au necesitat, pentru vindecare 25 zile de îngrijiri medicale, aceste leziuni i-au pus victimei viata în pericol, prin complicatii infectioase si hemoragice. De asemenea, s-a retinut ca dupa comiterea faptei am tinut victima mai multe ore în locuinta mea, fara îngrijiri medicale. Totodata se arata ca vinovatia mea a fost dovedita cu plângerea si declaratiile victimei, actele medico-legale si medicale, procesul-verbal de perchezitie domiciliara ( rog sa retineti ca singurul proces-verbal la domiciliul meu nu este de perchezitie, ci de constatare, în care nu s-a facut referire la cearsafuri sau la prosop – vezi anexa 19, cererea 2), precum si la depozitiile martorilor. Toate aspectele retinute de instanta, aratate mai sus, au fost concluzionate în cererile mele anterioare si dovedite cu anexele aferente, motiv pentru care voi trece peste ele pentru a nu repeta lipsa totala de temeinicie si forta probanta a acestor „dovezi”. În continuare, instanta arata ca doar în limitele art.394 Cod procedura penala, poate fi ceruta revizuirea , însa instanta omite sa precizeze ca atât Parchetul, cât si organele de judecata nu si-au exercitat rolul activ si nu au administrat probele solicitate de mine din cererile atasate alaturat la anexele 16 – 41. Pagina 4 În aceste conditii, fara sa se faca referire macar la una din cererile atasate la anexele 16 – 41 si sa dispuna cercetari, urmare acestora instanta constata ca cererea de revizuire este nefondata. Astfel, invocând cu nonsalanta numele legii, instanta respinge cererea de revizuire si ma obliga sa achit 1.500.000 lei, reprezentând cheltuieli judiciare, „ capodopera ” pentru care semneaza judecatorul Dumitra Deliu. În cele ce urmeaza voi nominaliza judecatorii si procurorii care au facut parte din completul care a judecat speta:
Analizând tabelul nominal de la cererea nr.7, veti constata ca procurorul Elena Grecu a facut parte din completul care s-a pronuntat în cauza revizuirii în dosarul 2/CEA/2002. Va rog sa apreciati compatibilitatea procurorului Elena Grecu, tinând cont ca aceasta si-a exprimat anterior parerea în aceeasi cauza în dosarul 2/CEA/2002 si legalitatea acestei sentinte, tinând cont ca nici o cerere din cele atasate la anexele 16 – 41 nu au fost admise, la care nu s-a facut referire la sentinta nr.29/CEA/2002. La anexa 43 atasez alaturat cererea de copiere a dosarului, depus la Tribunalul Constanta, însa aceasta institutie a refuzat sa-mi elibereze copia dosarului, chiar si contra cost. Motivul este ca la data respectiva înca nu aparuse la dosar plângerea subsemnatului, depusa la Politia Cumpana la 28.04.1997. Închei si aceasta cerere rugându-va respectuos sa apreciati daca am avut parte de un proces echitabil. Va multumesc anticipat, asigurându-va de înalta consideratie.
Data 28.05.2004 Semnatura
În atentia Domnului Presedinte al Curtii Europene a Drepturilor Omului. |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Best view 1024 x 768 32 bpp |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
