|
Cererile depuse la Curtea Europeana a Drepturilor Omului |
TABEL ANEXE CEREREA Nr. 16 Anexa1 Anexa2 Anexa3 Anexa4 Anexa5 Anexa6 Anexa7 Anexa8 Anexa9 Anexa10 Anexa11 Anexa12 Anexa13 |
|||
Inapoi la Curtea de Apel Constanta CEREREA 1 |
Catre: Curtea Eeuropeana a Drepturilor Omului
Cererea nr. 16 F-67075 Strasbourg Dosar nr. 36684/2003 CEDEX Franta
Dovedirea criminalitatii institutionalizate, strategie coordonata prin Registratura Generala a Ministerului Justitiei si protejarii „criminalilor legitimati în drept penal” si „calailor” din penitenciarele române, prin Directia Juridica si Directia Inspectiei Generale din subordinea Ministrului Justitiei. Subsemnatul, Ali Ibraim, fiul lui Ibram si Razie, nascut la 31.07.1965, în judetul Constanta-România, cu domiciliul în localitatea Cumpana, jud.Constanta, tata a doi copii minori, fara antecedente penale, urmare a referintei nr.36684/2003, va supun atentiei probe în sustinerea cauzei, în anexele alaturate si concluziile aferente de mai jos: Domnule Presedinte, Prin adresa nr.2858/J/2000, atasata alaturat la anexa 1 , dovedesc ca am adresat Ministrului Justitiei, petitii cu memorii, care nu au ajuns în mapa de lucru al Ministrului si au ramas nesolutionate prin sertarele doamnei M.Alexandrescu. Aceste aspecte au fost imputate de mine prin memoriul alaturat la anexa 2 , care a fost înregistrat la nr.3086/I/17.04.2003 însa nu am primit raspuns, va rog sa analizati textul memoriului. Cu un alt memoriu m-am adresat Ministrului Justitiei, aratând fapte de natura penala, care au fost comise de catre organele judiciare la solutionarea cauzei. Acest memoriu a fost retinut de dna. Lucia Uta si nu a ajuns în mapa de lucru al Ministrului Justitiei, astfel prin adresa nr.5051/J/2003, atasata alaturat la anexa 3, mi s-a comunicat cu totul altceva si anume ca: «Ministrul Justitiei nu poate modifica hotarârile judecatoresti si nu poate interveni în activitatea de judecata». Precizez ca eu nu am solicitat decât sa fie evaluate sentintele în care figurez ca inculpat si sa fie pedepsiti cei care m-au condamnat nevinovat. Aspectele privind regimul ilegal de detentie le-am sesizat adresându-ma expres Ministrului Justitiei, însa prin adresa nr.73381/I/3537/IG/P/2003, atasata alaturat la anexa 4 , am luat la cunostinta ca petitiile mele nu au ajuns în mapa de lucru al Ministrului si astfel au fost „ plasate” oficial în „ograda Directiei Generale a Penitenciarelor”, care a infirmat aceste ilegalitati, la care am facut referire în cererile anterioare. Nemultunit de aspectele aratate mai sus, m-am adresat Directorului Directiei Inspectiei Generale, cu o plângere ce a fost înregistrata la nr.77166/I/04.11.2003, atasata alaturat la anexa 5, însa nu s-a îmbunatatit cu nimic situatia imputata de mine. Aceleasi aspecte le-am imputat si Directorului Registraturii Generale a Ministerului Justitiei, care a fost înregistrat la nr.77164/I/04.11.2003, atasata alaturat la anexa 6 , însa situatia nu s-a îmbunatatit cu nimic si, în prezent petitiile nu ajung în mapa de lucru al Ministrului Justitiei. Cu adresa nr.77166/I/3696/IG/2003, atasata alaturat la anexa 7 , dovedesc ca întreaga strategie infractionala este coordonata direct de catre Ministrul Justitiei. Astfel ca în aceasta adresa se precizeaza clar ca «inspectiile se efectueaza în raport de ordinele date de Ministrul Justitiei». Totodata se mentioneaza ca temeinicia hotarârilor se verifica numai de catre instantele de judecata, însa art.409 Cod procedura penala, prevede expres ca recursul în anulare împotriva deciziilor definitive se exercita la cererea Ministrului Justitiei, iar ca aceasta sa poata ataca o decizie cu recurs în anulare, mai întâi trebuie sa verifice legalitatea si temeinicia hotarârilor . Iata deci, cât de tardive si contradictorii sunt explicatiile din aceasta adresa, din care se subîntelege ca cei ce condamna ilegal, nu pot fi trasi la raspundere penala de Ministrul Justitiei. Prin adresa nr.5801/J/2003, atasata alaturat la anexa 8 , mi s-a comunicat ca «în calitate de organ al Puterii Executive, Ministerul Justitiei nu poate interveni în activitatea de judecata, deoarece ar încalca principiul separatiei puterilor în stat». Repet ca eu nu am solicitat asa ceva, ci doar am cerut sa-si exercite îndatoririle, conform prerogativelor ce-i revin Ministrului, mai precis sa examineze temeinicia hotarârii definitive, prin care am fost condamnat si sa sanctioneze pe cei care m-au condamnat, prin Consiliul de Disciplina din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, în care Ministrul Justitiei are calitate de membru, iar actiunile disciplinare împotriva judecatorilor si magistratilor se exercita de catre Ministrul Justitiei, în conformitate cu art.96 din Legea nr.92/1992. Însa petitiile în care sunt sesizati judecatorii si procurorii, nu ajung în mapa Ministrului Justitiei si în cele din urma aceste petitii sunt „plasate” oficial si ajung la cei interesati, sesizati în petitiile respective. La 01.12.2003, m-am adresat din nou Ministrului Justitiei cu o plângere, însa nici aceasta nu a ajuns în mapa de lucru a Ministrului si urmare am primit raspuns prin adresa nr.83778/I/4154/IG/P/2004, atasata alaturat la anexa 9. Într-o cerere urmatoare voi reveni asupra acestei adrese pentru a dovedi ca aceasta adresa a avut scopul de a aplana si proteja ilegalitatile cadrelor penitenciarului. Prin adresa nr.392/J/2004, atasata alaturat la anexa 10 , dovedesc ca dna. Lucia Uta îi retrage prerogativele Ministrului Justitiei , care, potrivit art.409 Cod procedura penala, poate ataca cu recurs în anulare orice hotarâre definitiva. Îmi recomanda sa ma adresez Procurorului General al României. Cu un alt memoriu, m-am adresat Ministrului Justitiei si Consiliului Superior al Magistraturii, însa si aceste memorii au fost „solutionate” tot de Directorul Directiei Inspectiei Generale si nu au ajuns în mapa de lucru al destinatarului. Urmare am primit adresa nr.639/IG/P/2004, atasata alaturat la anexa 11 , prin care am fost învederat ca: • Ministrul Justitiei nu are dreptul sa verifice hotarârile definitive sau sa dispuna sanctiuni împotriva instantelor care se pronunta ilegal. • Se invoca art.18 din Legea nr.92/1992, însa nu si art.19 din aceeasi Lege , care prevede: «Ministrul Justitiei are drept de control asupra activitatii judecatorilor de la judecatorii, tribunale si curtile de apel». Arat ca aceste ilegalitati au fost sesizate presedintilor institutiilor, unde am fost judecat, însa nu s-au luat masuri corespunzatoare, motiv pentru care m-am adresat Ministrului Justitiei crezând ca vor fi luate masuri corespunzatoare, însa plângerile mele nu au ajuns în mapa de lucru al Ministrului Justitiei . • Aspectele privind încalcarea regimului legal de detentie, au fost sesizate instantei de judecata, iar, cum s-a solutionat cauza am concluzionat si dovedit cu actele atasate la cererile 12 si 13. • În toate cazurile de recuzare , cererile au fost formulate în temeiul art.79 din Legea 92/1992 si trebuiau solutionate de Ministrul Justitiei si nu de catre instantele de judecata . În acest sens am mai facut referire si în cererile anterioare. • Eu nu am contestat ca nu am fost eliberat conditionat, ci doar faptul ca aveam dreptul sa fiu supus comisiei , ceea ce nu s-a întâmplat din 18.09.2002 , când potrivit art.60 alin.1, raportat la art.59 alin.2 Cod penal, puteam fi eliberat conditionat, daca penitenciarul ma supunea Comisiei de Liberare Conditionata. În acest sens am facut referire în cererea nr.1. Prin adresa nr.229/DRMP/23.03.2004, atasata alaturat la anexa 12 , am luat la cunostinta ca plângerile mele au fost înaintate spre competenta verificare si solutionare, Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, însa pâna în prezent nu am primit nici un raspuns. Am reformulat toate ilegalitatile comise de autoritatile române si le-am înaintat în atentia expresa a noului Ministru al Justitiei, crezând ca va da curs solutionarii acestora în conformitate cu dispozitiile legale. Însa mafia din sistemul judiciar a împiedicat ca aceste cereri sa ajunga în mapa de lucru a ministrului, si astfel acestea au fost sutrase oficial si urmare am primit adresa nr.18638/II/12.05.2004, emisa de Directia pentru Relatia cu Ministerul Public si de Prevenire a Criminalitatii, pe care o atasez alaturat la anexa 13 si din care am luat la cunostinta ca plângerile au fost sustrase oficial si înaintate spre „competenta solutionare” la Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Constanta , respectiv la institutia care se face vinovata de condamnarea mea ilegala si consecintele suportate în cei aproape cei 7 ani de detentie pe care i-am executat. Consider ca anexele prezentei cereri sunt suficient de clare si dovedesc faptul ca plângerile mele nu au ajuns în mapa de lucru al Ministrului Justitiei si nu au fost solutionate în concret cu realitatea obiectiva, concluzionata de mine în cererile anterioare si dovedita cu anexele aferente acestora. Va multumesc anticipat, asigurându-va de înalta consideratie.
Data 28.05.2004 Semnatura
În atentia Domnului Presedinte al Curtii Europene a Drepturilor Omului. |
|||
|
Best view 1024 x 768 32 bpp |
||||
